Solvita Denisa-Liepnice

Haideți să fim sinceri și să recunoaștem  că, în avalanșa de informație în care ne aflăm zilnic este deosebit de dificil să ne dăm seama ce este veridic și ce nu. Există însă câteva metode elementare pe care ar trebui să le cunoaștem cu toții. De exemplu, cum să verificăm imaginile. Eu aș recomanda să utilizați platforma Google Image Search: copiați fotografia, faceți print-screen sau o încărcați în Google Image Search. Un alt instrument este TinEye, care la fel vă va ajuta să găsiți poza autentică.

Astfel, veți găsi prima sursă, unde poza va fi și de o calitate mai bună. Sigur că un expert bun va ascunde urmele de photoshop, dar dacă poza pe care o veți găsi va fi de o calitate mai bună, veți înțelege că aceasta a fost publicată mai înainte.

În cazul materialului video e mai complicat. Noi deja intrăm în era deep fake, ceea ce înseamnă că apar clipuri video făcute cu ajutorul tehnologiilor avansate, ca la Hollywood, când vi se pare că la ecran aleargă dinozauri, dar în realitate cel care aleargă e un om care imită un dinozaur. O să apară și cu politicieni. Acum sunt istorii cu porno, când pur și simplu schimbă fețele și pe urmă cer răscumpărare. Acolo situația e mai complicată, dar deseori utilizând instrumente speciale puteți să găsiți prima sursă.

În acest sens, e bine să citiți comentariile cititorilor. Foarte des oamenii care au depistat fake lasă diferite recomandări în comentariile lor.

În cazul textelor, întâi de toate, v-aș recomanda să atrageți atenția la încărcătura lor emoțională. Dacă vedeți titluri șocante, sau acuzații fără sursă, dacă vedeți citate – neapărat verificați-le. Dezinformările se regăsesc nu doar în știri, dar și într-un content distractiv. Îmi amintesc un caz, când pe rețelele de socializare era virală o poezie, atribuită lui Alexandr Pușkin, despre ucraineni, nu prea pozitivă. Poezia era însoțită și de poza poetului, pentru a-i da mai multă credibilitate. După ce textul a fost verificat, s-a demonstrat că fusese scrisă de alt autor. Cu alte cuvinte, controlați și încă o dată controlați!

La noi în cap au loc diferite procese și care ne afectează în privința la modul în care noi percepem evenimentele. De exemplu, cunoaștem fenomenul – confirmation bias, adică dacă noi în ceva credem atunci noi neapărat căutăm aceea informație în care noi credem. Noi mai ușor o să credem acea sursă care ne spune ceea ce corespunde cu convingerile noastre de bază. Acest lucru este unul periculos pentru că este foarte ușor de manipulat cu ajutorul lui. Deseori cei care se ocupă de manipulare construiesc mesajul din mai multe părți: prima este ceea în ce deja credeți și a doua este aceea unde ei vor să vă direcționeze.

Dacă vorbim despre nivelul emoțional. Este foarte greu să găsești în cine să ai încredere. Dar oamenii vor să aibă încredere și asta este o dorință normală. Noi avem nevoie de punctele de sprijin.

Ceea ce ține de alegeri. Politicienii nu se pregătesc cu o lună înainte de alegeri. Politicienii nu se pregătesc pentru alegerile care vor avea loc acum, dar pentru viitoarele alegeri. Asta însemnă că și alegătorul trebuie să se pregătească nu cu o lună, cu o zi înainte de alegeri. El trebuie la fel să se pregătească de acest proces electoral de lungă durată.