Ce înseamnă mass-media?

Legea cu privire la libertatea de exprimare definește mass-media drept „mijloc de informare în masă, tipărit sau electronic, precum și jurnalistul”. În noul proiect de lege, noi am ținut cont de noile realități și am inclus în această noțiune „mijloacele de informare publică, tipărite sau difuzate în format electronic, inclusiv online, care dispun de personalitate juridică (publicațiile periodice, agențiile de presă, publicațiile online, audiovizualul), înregistrate în modul prevăzut de lege”.

Conform noilor modificări, mass-media trebuie să fie o entitate obligatoriu înregistrată; să aibă personalitate juridică sub o formă organizatorică juridică – SRL, ONG, etc; să activeze deschis în spațiul virtual sau fizic; să respecte Codul deontologic și să se bucure de credibilitate în fața publicului. Mass-media va beneficia de facilități fiscale, prevăzute ca și prioritate în Concepția Națională de dezvoltare a mass-media, recent adoptată de Parlament. În Parlament sunt deja înregistrate două proiecte de legi privind acordarea unor înlesniri și facilități fiscale, sau subvenții pentru mass-media.

Potrivit Legii presei, jurnalist este persoana care se îndeletnicește cu munca literară și publicistică în cadrul mijloacelor de informare în masă, angajată prin contract sau în alt mod, conform legislației în vigoare. Ne-am propus să ajustăm această definiție la standardele europene și am preluat o altă noțiune din Recomandarea nr. R (2000) 7 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei cu privire la dreptul jurnaliștilor de a nu-și dezvălui sursele de informație și Memorandumul explicativ. Acest document decretează că „jurnalistul este persoana fizică care se ocupă cu regularitate de colectarea, fotografierea, înregistrarea video și/sau audio, înregistrarea, redactarea, editarea și publicarea informațiilor de interes public, cu scopul diseminării publice, prin intermediul mass-media”.

Este greșit să interpretezi că poți fi jurnalist numai dacă deții o legitimație. Prin lege nu se poate impune o asemenea prevedere. Ar trebui să decidă organul de reglementare – în cazul nostru Consiliul de Presă - dacă are sau nu are nevoie jurnalistul de legitimație sau de un alt act de identificare ca atare. Jurnalismul este, totuși, o profesie, de aceea este de competența breslei, nu a legiuitorului, să prevadă o delimitare între jurnaliști și persoanele care practică activitatea cu scop jurnalistic. Cu atât mai mult că noua noțiune a „jurnalistului” face această distincție.

A nu se confunda noțiunea de mass-media cu activitatea cu scop jurnalistic. Activitatea cu scop jurnalistic, practicată de bloggeri, de exemplu, beneficiază de majoritatea garanțiilor acordate jurnaliștilor, instituțiilor de presă, inclusiv de accesul la informație, garantat oricărui cetățean. Deosebirea constă în faptul că, dacă ești înregistrat ca instituție media, autoritățile îți vor oferi fără ezitare acces la datele cu caracter personal de interes public. Dacă practici o activitate în scop jurnalistic și nu ești instituție de presă - va trebui să demonstrezi în ce scop soliciți datele cu caracter personal de interes public.